Prințesa fără palat

clasac

Era duminică, -17 grade și se ivise ocazia să fac o vizită cartierului Marghita din Nocrich unde am fost voluntară vara trecută. Auzisem cu câteva zile în urmă că de când a nins, copiii merg zilnic la săniuș. Acolo erau. Copiii mai mari și mai curajoși porneau din vârful dealului pe sanie, pungă sau vană ținându-și frații mai mici în brațe, iar preșcolarii și școlarii mai precauți porneau de la jumătatea dealului.

M-am întâlnit cu Pamela, o copilă de 10 ani care mi-a rămas la suflet datorită ambiției ei de a învăța să citească și să scrie. Avea pe cap o cordeluță pe care scria mare: „Princess”. Între două ture de pârtie mi-a spus: „Mai știi când citeam din cartea de povești astă-vară?”. Am râs realizând că ea chiar este o prințesă. Fără palat, dar este o prințesă. Are curajul, inteligența, loialitatea unei prințese, chiar dacă nu are palat, coroană sau haine regale. Sper doar că pe viitor va cultiva aceste valori și că va investi în sine și în ceea ce își dorește să fie.

Nu îmi terminasem bine gândul, că m-am și pomenit împinsă în vană de copii, gata să fiu lansată din vârful dealului.

 

Andreea Reti, 24 ani, angajată la Elijah