[cs_content][cs_section parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_inset=”0px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_inset=”0px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 45px 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text]
Anul trecut am asistat la o activitate în care participanții își găseau o calitate care să înceapă cu inițiala numelui și o transmiteau grupului. Printre ambiția Andreei, curajul lui Cristi etc, cineva a spus mediocritate, lucru care ne-a surprins destul de mult.
Vara aceasta, activitățile cu copiii de la Casa Martin din timpul vacanței au constat în mare parte în jocuri de grup, prin care să dezvoltăm nivelul de comunicare și încredere dintre copii, însă la sfârșitul vacanței am dedicat o zi exclusiv jocurilor individuale, pe care am numit-o sugestiv „Olimpiada”. Copiii au fost extrem de entuziasmați și fericiți că pot participa la o olimpiadă adevărată, cu punctaj, premii, diplome și recorduri. Odată ce jocurile au fost finalizate, a urmat calcularea punctajului, pentru a se hotărî astfel câștigătorii medaliilor. Spre surprinderea tuturor, medaliații nu erau copiii care au fost foarte buni la 4/10 probe, ci cei care au fost mediocri la majoritatea probelor.
Conform dicționarului, mediocru înseamnă mijlociu, potrivit, între două extreme și nu are întotdeauna un sens peiorativ. Se pare că adevărații câștigători sunt cei care își găsesc echilibrul, cei care învață să aibă inițiativă acceptând și alte sfaturi, cei care își găsesc un punct de sprijin și pendulează în jurul lui.
Când Moise a trebuit să aleagă între a rămâne conducătorul Egiptului sau a fi un păstor necunoscut, a optat pentru ultima variantă (Exodul, cap. 2). De ce? Poate pentru că acolo se afla punctul lui de sprijin, Dumnezeu.
Momentul înmânării medaliilor personalizate a fost emoționant, iar copiii au ieșit pe porțile Casei Martin spunând „Abia aștept olimpiada de anul viitor!”
Maria-Minodora Lăcătuș, 22 ani, angajată la Elijah
[/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][/cs_content][cs_content_seo]Anul trecut am asistat la o activitate în care participanții își găseau o calitate care să înceapă cu inițiala numelui și o transmiteau grupului. Printre ambiția Andreei, curajul lui Cristi etc, cineva a spus mediocritate, lucru care ne-a surprins destul de mult.
Vara aceasta, activitățile cu copiii de la Casa Martin din timpul vacanței au constat în mare parte în jocuri de grup, prin care să dezvoltăm nivelul de comunicare și încredere dintre copii, însă la sfârșitul vacanței am dedicat o zi exclusiv jocurilor individuale, pe care am numit-o sugestiv „Olimpiada”. Copiii au fost extrem de entuziasmați și fericiți că pot participa la o olimpiadă adevărată, cu punctaj, premii, diplome și recorduri. Odată ce jocurile au fost finalizate, a urmat calcularea punctajului, pentru a se hotărî astfel câștigătorii medaliilor. Spre surprinderea tuturor, medaliații nu erau copiii care au fost foarte buni la 4/10 probe, ci cei care au fost mediocri la majoritatea probelor.
Conform dicționarului, mediocru înseamnă mijlociu, potrivit, între două extreme și nu are întotdeauna un sens peiorativ. Se pare că adevărații câștigători sunt cei care își găsesc echilibrul, cei care învață să aibă inițiativă acceptând și alte sfaturi, cei care își găsesc un punct de sprijin și pendulează în jurul lui.
Când Moise a trebuit să aleagă între a rămâne conducătorul Egiptului sau a fi un păstor necunoscut, a optat pentru ultima variantă (Exodul, cap. 2). De ce? Poate pentru că acolo se afla punctul lui de sprijin, Dumnezeu.
Momentul înmânării medaliilor personalizate a fost emoționant, iar copiii au ieșit pe porțile Casei Martin spunând „Abia aștept olimpiada de anul viitor!”
Maria-Minodora Lăcătuș, 22 ani, angajată la Elijah[/cs_content_seo]
