O zi obișnuită de vineri

Cristina Sult

Era o zi obișnuită de vineri când Robert s-a apropiat de mine și mi-a șoptit la ureche: “Îmi puteți verifica, vă rog frumos, tema la matematică? Ieri i-am promis unei bătrâne din sat că merg să o ajut la lemne. A zis că îmi dă 30 de lei… la ora 3 mă așteaptă.”

La acea vreme nu ştiam prea multe despre Robert şi familia lui. Bănuiam doar că era unul din copiii mai puțin norocoși, cu o situație financiară nu foarte bună, dar cu o inteligență aparte – Robert fiind printre puținii care reușeau să nu confunde literele și să rezolve rapid calcule matematice, fără ajutorul socotitoarei.

Are doar 7 ani, dar situația de acasă i-a pus pe umeri mult prea devreme responsabilități de om mare.  E mult prea mic și nu știe. Crede că asta-i normalitatea, că orice copil e dator să facă treburi de oameni mari. În timp ce colegii lui se luau la întrecere care construiește cel mai înalt turn din piese lego, Robert era preocupat să-și onoreze promisiunea și… să câștige un ban.

Robert vrea să devină polițist, și poate într-o bună zi, cine stie?!… visul va deveni realitate.

Minodora Curcă, 24 ani, angajată la Elijah